Nudul e o reflexie a Dumnezeului în om. La început Adam și Eva nu se rușinau de forma, pe care a luat-o sufletul la întrupare. Erau goi de deșărtăciune, prejudecăți, invidie, lăcomie, fals și tot ce îngrădește libertatea umană.Trăiau pentru a simți și a fi în prezent! Raiul e Aici și Acum… Nu doreau nimic mai mult decât sa își umble picioarele zi de zi, încotro Ii trăgea firul atemporal al vieții și să își descânte Iubirea. Omul din societatea curentă are nevoie de planuri și certitudine. În loc să mai lase o gură de aer și pentru neprevazut, împăcare de sine, bucuria de a nu face nimic, dăruire, contemplare, dans, atingerea omului iubit și sa deguste viața la parametrii denși, în care haosul și ordinea se contopesc, pentru a creea conexiunea cu firescul pe care toți îl purtăm în suflet, se pierde pe drum. Asta e tragedia din spatele a multor fețe ce zâmbesc! Crezând ca au purces să fie în rand cu lumea s-a stors până și ultima picătură de eșență… Astfel, prefer să fiu o expresie a nudului, când în suflet imi este plin. E mai simplu precum vă închipuiți să te dezbraci de niște haine decât de sentimente și secrete, care învăluie sufletul în mireasma misterului. Să fii gol în fata lumii presupune sinucidere pentru ego, abandon și mai ales a fi sincer/ă cu tine. Trăiește viața cu sens! Fiecare clipă e unică și contează…
Esența spirituală
